Ferma piscicola si complex turistic cu o suprafata de 736 hectare evaluata la 7,360,000 EURO

5. Incadrarea administrativa a investitiei

           Este situata in Judetul Tulcea, Dobrogea, localizata in partea central-sudica a grindului Letea, in nord-estul Deltei Dunarii si cuprinde 5 sate: C.A. Rosetti, Cardon, Letea, Periprava, Sfistofca.
           Populatia este formata din rusi, lipoveni si ucrainieni, care cresc animale, se ocupa cu pescuitul si cu agricultura.
           Vatra satului, de tip adunat, are ulite dispuse paralel, in functie de modul de orientare a dunelor din care este construit grindul.
          Gospodariile au gradini mari, cu soluri nisipoase, pe care localnicii se incapataneaza sa cultive cereale, legume sau vita de vie.
          Impresioneaza curatenia, ordinea desavarsita din gospodarii, in ciuda saraciei pe care o degaja imaginea caselor, multe parasite, altele in stare de ruina.
          O buna parte a caselor sunt acoperite cu stuf, un excelent izolator termic si tot din stuf sunt realizate si multe garduri, aproape in fiecare curte existand cate o gradinita cu flori, ceea ce impresioneaza in mod placut strainul poposit aici.
         Localitatea C.A. ROSETTI este una dintre cele mai izolate asezari umane din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, iar cu exceptia satului de resedinta (C.A. Rosetti) toate celelate 4 (patru) sate (inclusiv Cardon) sunt conectate la un curs de apa:
Letea la canalul Magearu;
Periprava la bratul Chilia;
Sfistofca si Cardon la canalul dintre Sulina si Amenajarea Piscicola Popina.
        Clima este continentala, cu veri fierbinti, precipitatii slabe, ierni nu prea reci, dar cu viscole puternice.
        Satele componente ale comunei C.A. Rosetti sunt cu arhitectura etnica si se afla situate la urmatoarele distante fata de comuna:
Letea – 4 km de C.A. Rosetti;
Periprava – 14 km de C.A. Rosetti;
Sfistofca – 2 km de C.A. Rosetti;
Cardon – 8 km de C.A. Rosetti.

          Comuna C.A. ROSETTI ocupa o suprafata totala de 26.636 de km, cu o populatie de 1.256 de locuitori, in comuna existand 3 scoli, 3 gradinite, 710 locuinte, suprafata de teren fiind constituita astfel:
teren intravilan – 790 hectare;
teren extravilan – 25.845 hectare.
         Marea majoritate a fortei de munca in comuna C.A. Rosetti (84,15%) este ocupata in domenii primare: agricultura, silvicultura si zootehnia.
         Terenurile de pasunat sau terenurile agricole sunt folosite pentru cresterea animalelor si agricultura.
         Zootehnia este una dintre ramurile cu traditie care prospera si in prezent in comuna.
         Este bine cunoscuta calitatea de iernat a grindului Letea in transhumanta, fapt ce a stat la originea stabilirii populatiei romanesti in aceste locuri.
        Activitatile secundare sunt cultura cerealelor si a vitei de vie, din care se obtine un vin numit de localnici cudric, vanatoarea si pescuitul, cele din urma imbracand de multe ori si aspectul de braconaj.
        Transportul este cea mai grea povara a satenilor, care in perioada de iarna traiesc izolati din cauza
inghetului. O solutie o constituie construirea drumului C.A. Rosetti–Sulina cu podul peste canalul Cardon, proiect inceput in anul 1995, drumul fiind finalizat pana in prezent in proportie de aproximativ 85%.

           1. Accesul in localitate se face naval, dar si cu mijloace de transport terestre, pe urmatoarele drumuri comunale:
           a) DC2: Sulina–Cardon–C.A. Rosetti, drum pietruit in stare acceptabila, in lungime totala de 16 km, din care 8 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti;
           b) DC3: C.A. Rosetti-Periprava, in lungime de 15 km. Este din pamant (nisip) in stare acceptabila.
           Legatura cu Tulcea se face cu navele de pasageri, spre Periprava sau Sulina.
           c) DC4: Letea–C.A. Rosetti–Sfistofca in lungime de 7 km. Sectorul de drum dintre Letea si C.A. Rosetti in lungime de 4 km a fost pietruit in anul 2006 cu fonduri finantate prin programul de Dezvoltare Rurala (PDR), iar sectorul dintre C.A. Rosetti si Sfistofca in lungime de 3 km este din pamant in stare acceptabila.
           Reteaua stradala a comunei insumeaza 20,2 km drumuri din pamant in stare acceptabila, din care 4,8 km in localitatea C.A. Rosetti; 5,3 km in Letea; 7,2 km in Periprava; 2,6 km in Sfistofca si 0,3 km in satul Cardon.
          d) DJ 222D continua de la localitatea Cardon (unde se poate ajunge numai pe apa) pana la C.A. Rosetti si de aici pe DC4, drum de legatura la Sfistofca si Letea si pe DC3 cu destinatia Periprava.
          2. Legatura cu Tulcea se face cu navele de pasageri, spre Periprava sau Sulina, sau prin transportul rapid cu "Sageata" pe canalul Sulina.
          De la Bucuresti (capitala Romaniei) la Tulcea transportul se poate efectua pe urmatoarele cai:

• transport aerian Bucuresti–Tulcea (aproximativ 45 de minute);
• pe magistrala feroviara Bucuresti–Medgidia-Tulcea (344 de km);
• cu diferite mijloace de transport auto pe ruta Bucuresti–Autostrada Soarelui (A2)–Slobozia–Tulcea (270 km).

         Legatura intre Tulcea si Sulina sau Periprava se poate face numai prin transport naval astfel:
- nave de pasageri (un traseu mai lung dar deosebit de atractiv):
* Tulcea–Periprava-Tulcea (5h) ,
* Tulcea–Sulina-Tulcea (3h);
- transport rapid cu "Sageata" pe ruta Tulcea–Sulina–Tulcea (2,5h), pe canalul Sulina.

- interesul autoritatilor europene si nationale in acordarea de fonduri nerambursabile si subventii pentru diverse proiecte din domeniul piscicol, turistic si pentru alte activitati specifice zonei; - reducerea cu 50% a impozitelor si tarifelor la energia electrica;
- transport naval subventionat conform HG535/2000;
- taxe si impozite reduse;
- conexiune la telefonie mobila si digitala.

a) Punctele de atractie ale comunei C.A. ROSETTI sunt urmatoarele:

1. moara de vant C.A. Rosetti;
2. biserici lipovenesti din Periprava;
3. fantanile cu cumpana;
4. padurea Letea;
5. dunele de nisip;
6. saraturile mari;
7. canalul Magearu;
8. lacul Matita – cu o suprafata de 652,5 hectare;
9. lacul Merhei – cu o suprafata de 1.057,5 hectare.

b) Traseele turistice ale acestei mirifice zone sunt:
- Sulina–Periprava, pe ruta Sulina–canalul Cardon–canalul Sfistofca–Periprava;
- Sulina–Periprava, pe ruta canalul Cardon–Golful Musura–Bratul Musura–Bratul Stambulul vechi–Brat Chilia–Periprava;
- Drumetii pe zone inalte, pe urmatoarele trasee: localitatea Letea–localitatea, C.A. Rosetti–Padurea, Letea–lac Nebunu si retur.

           Satul LETEA (404 locuitori si 155 de gospodarii) este aflat pe bratul de nisip cu acelasi nume (sat de pescari, inconjurat de mici suprafete agricole cultivate mai ales cu vita de vie si porumb), situat la sud de satul Periprava (pe bratul Chilia), pe grindul Letea in apropiere fiind REZERVATIA NATURALA - Padurea–monument LETEA, care este asemanatoare unei paduri tropicale, cu stejari argintii amestecati cu liane, ulmi, plopi ce alcatuiesc o rezervatie naturala pazita, in care traiesc soimi, bufnite, rate salbatice, precum si vulturi cu coada alba, rasi, serpi.
           Padurea LETEA (care se intinde pe o suprafata de circa 2.285 hectarea) este inconjurata de dune de nisip unde se pot gasi: testoase, soparle si circa 1.800 de specii de insecte. In padurea LETEA, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos (raritate botanica), stejarul brumariu (care atinge 25 m), ulmul, aninul, garnita, frasinul de lunca, frasinul de balta, plopul alb si plopul negru, tei albi, stejarul brumariu, etc.
           Desi clima nu este mediteraneana, in padurea LETEA gasim plante cataratoare, sub forma lianelor, iar intre arbusti se evidentiaza paducelul, lemnul cainesc, salba moale, cornul, sangerul, calinul; ca niste adevarate franghii, care se infasoara pe crengi si tulpini, impanzind intreaga padure, se dezvolta vita salbatica (vitis silvestris), periploca, hameiul, curpenul.
            Primavara, padurea arata ca un covor imaculat tesut din margaritarele (Convollaria majalis).
            Padurea LETEA–monument al naturii a fost declarata rezervatie naturala a biosferei, datorita caracterului deosebit al vegetatiei si nu numai.
           Satul Letea se afla la 23 km nord-vest de orasul Sulina, satul fiind legat de orasul Sulina printr-un drum rutier pietruit.
           Accesul naval se poate face pana la Periprava, urmand apoi acces terestru prin comuna C.A. Rosseti pe drumul comunal DC3-DC4.

          Satul PERIPRAVA (320 locuitori) face parte din comuna C.A. ROSETTI, judetul Tulcea, fiind locuit de rusi si lipoveni, aflandu-se la circa 26 km de bratul CHILIA, cel mai nordic brat al Dunarii.
          Intre Chilia si Periprava ornitofauna este foarte bogata, aici fiind una dintre cele mai mari zone de cuibarit a gastelor din toata Delta Dunarii. Intalnim uneori concentrari masive de cormorani mici, vindirei de seara si berze negre.
          Periprava se afla in partea de nord a grindului LETEA, situat la circa 100 km de Tulcea si la vreo 20 km de Sulina, fiind punctul terminus al navigatiei fluviale de pasageri.
          La Periprava a existat un temut lagar comunist de examinare a detinutilor politici si o biserica de ritual vechi, care constituie si in prezent un veritabil punct de atractie.
          Din Periprava, pe uscat, se poate porni catre Sulina, trecand prin asezarea Cardon, precum si spre localitatea Letea, in apropierea careia se afla rezervatia naturala padurea Letea (circa 8 km de Periprava).
          Pe apa se poate pleca catre garla Sulmanca, lacul Merhei, lacul Matita.
          Acces in localitate – acces naval si acces terestru pe drumul comunal DC3 ce leaga localitatea de comuna C.A. Rosetti.
          O prioritate deosebita a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii o constituie reabilitarea canalelor, garlelor si a lacurilor prin mentinerea unui regim hidrologic optim ce are in vedere decolmatarea canalului SULINA–POPINA–PERIPRAVA, de fapt cel in care se poate face si pe apa legatura intre SULINA si zona unde se afla activele pe care le supunem atentiei dumneavoastra in vedearea vanzarii afacerii.

           CARDON (30 locuitori) este un mic catun component al comunei C.A. Rosseti, situat in extremitatea sud-estica a grindului Letea, in nordul gofului Musura, o asezare pescareasca, aparuta in apropierea unui pichet de graniceri.
           De la Sulina, un canal amenajat de-a lungul tarmului golfului face legatura cu satul, din care porneste un drum de aproape 8 km, intarit cu piatra sparta, pana in centrul de comuna.
           Intre Sulina si Cardon s-a deschis un drum, paralel cu canalul, care inlesneste accesul spre sat si spre locurile cele mai izolate din delta, chiar daca inundatiile din toamna lui 2006 l-au rupt in mai multe locuri, drumul fiind refacut ulterior.
            Vatra satului este de tip risipit, cu o dispunere haotica a celor cateva case, gospodariile fiind despartite de spatii largi, cu ochiuri de apa, mlastini, terenuri cultivate sau neproductive.
            Populatia a cunoscut o evolutie descrescatoare, fiind propus spre dezafectare, cativa locuitori incapatanandu-se sa ramana in sat, ocupandu-se cu pescuitul si cresterea animalelor, unele case fiind parasite, iar cele care au ramas in picioare au un aspect destul de dezolant, la fel ca localitatea in asamblu.
           Recent, in apropierea satului a fost construit un schit, cu hramul Buna Vestire, care va putea fi folosit si de locuitorii satului, deoarece acesta nu dispune de Biserica, pentru a nu mai vorbi de alte dotari sociale.